Vizibilitate tuturor!

Sunt adeptul suprimării formelor fără fond cu precădere prin educație, viziune comună, focalizarea energiilor, obiectivism și foarte multă răbdare.

Perfecționismul


În continuarea articolului „Nebunia”.

Cei care mă cunosc de mai mult timp știu că am fost o persoană colerică. Cum comunic cu oamenii astăzi este complet diferit față de acum 5 ani de zile. Nu voi răspunde complet în acest articol, dar cred că cea mai mare dificultate pe care am avut-o în această transformare a fost perfecționismul.

– Un singur lucru mă uimește. Cum de oamenii aceștia mai stau pe proiect când șeful se poartă în așa hal cu ei?

– Crezi că dacă oamenii în cauză se găseau rar și efortul aducerii lor în echipă era foarte mare, ar fi comunicat diferit cu ei?

– Cu siguranță. Și cel mai ciudat este că nu se poartă cu toți la fel.

– De obicei așa este. Comunicarea ca să existe, necesită cel puțin două persoane, iar rezultatul, mesajele transmise sau tonul discuției, este influențat de relația stabilită între toți participanții. Cei care se fac țipați sunt vinovați în egală măsură de atmosfera creată. Iar cei care țipă o fac deseori ca să nu-și piardă controlul (cu sens de autoritate, decizie) și încearcă să-l recâștige sau să-l apere cu întreg arsenalul din dotare.

– Pare să fie o problemă fără rezolvare.

– Când se acceptă că există ceva de rezolvat vine și soluția. Un Srum Master cu experiență de coaching i-ar ajuta pe colerici să-și conștientizeze propriile limite și convingeri, iar pe victime să gestioneze astfel de conflicte.

– La ce te referi prin limite?

– Un exemplu ar fi perfecționismul. Deseori avem așteptări mult prea mari de la cei din jurul nostru. Suntem dezamăgiți. Asta ne dă o stare permanentă de neliniște și ne face nefericiți. Îmi aduc aminte de un director executiv care obișnuia să-și certe angajații. După ce tocmai se răstise la cineva pentru că nu îi livrase în condițiile exprimate vag de el, într-o discuție separată, îl întreb dacă crede că angajatul are vreo șansă să-și termine sarcinile la nivelul așteptărilor lui. Răspunsul a fost nu. Chiar și directorul s-a mirat de replica lui. Acela a fost momentul în care a înțeles cât de inutil era tot ce se întâmpla, iar de-a lungul discuției noastre a ajuns la concluzia că cea mai bună variantă de a-și atinge obiectivul este să se pună alături de angajat și să facă împreună.

– Halal director! Și care ar fi abordarea față de victime?

– În principiu, greșeala cea mai frecventă este să se treacă la rezolvarea efectelor. Adică, dacă cineva a fost certat pentru că nu a definit produsul bine sau codul scris nu este de calitate, să se treacă doar la „hai să facem user story-uri mai bine” sau „hai să facem TDD”. În primul rând, acel cineva trebuie să învețe să gestioneze singur astfel de situații, să răspundă corect provocărilor din discuții. Întrebări precum „cum crezi că se aștepta șeful să reacționezi când ți-a spus …?” ajută foarte mult.

cearta

 

Citește în continuare…

Perfecționismul – Găsiți mai multe detalii despre Cornel Fătulescu în categoria despre mine sau la pagina de contact.

Cornel FătulescuArticol scris de Cornel Fătulescu. Găsiți mai multe informații despre Cornel Fătulescu pe pagina membrilor AgileHub, în articolul despre mine sau la pagina de contact.

Comentarii

Comentarii