Vizibilitate tuturor!

Sunt adeptul suprimării formelor fără fond cu precădere prin educație, viziune comună, focalizarea energiilor, obiectivism și foarte multă răbdare.

Cei 3 Scrum Master-i de la răsărit

„Indiferent cât de frumoasă e strategia, ar trebui din când în când să ne uităm la rezultate” – Winston Churchill

Vorbeam în articolul anterior despre cea mai mare realizare profesională: atunci când am început să fac diferența dintre management după ureche sau decizii bazate pe „feeling” și management bazat pe cunoaștere și utilitate. Dacă celui de-al doilea model de gândire îi plasăm centrul de greutate în respectul față de oameni, orientarea client și dezvoltarea continuă, atunci ceea ce obținem se numește management agil.

Nu voi face teoria chibritului în acest articol, dar câteva lucruri se cuvin a fi menționate:

  1. este recunoscut meritul adopției managementului agil în organizațiile IT datorită atât creșterii implicării și motivației angajaților cât și a satisfacției clienților. Argumentele la această afirmație le voi aduce probabil într-un alt articol, dar pentru cei interesați internetul abundă cu tot felul de beneficii,
  2. tranziția de la așa numitul mod de gândire clasic sau obișnuit la cel agil se face prin educație și necesită schimbări profunde la nivel mental.

Popularitatea managementului agil

„Oamenii râd uitându-se la Mickey Mouse pentru că este foarte uman; ăsta este secretul popularității!” – Walt Disney

Metafora: „software-ul ar trebui să fie crescut nu construit”, utilizată pentru prima dată în 1986 de Frederick Phillips Brooks în lucrarea „No Silver Bullet”, ar trebui să ilustreze comparația dintre mentalitatea agilă (crescut) și respectiv cea clasică (construit), astfel voi evita detaliile unei comparații mult prea tehnice și care ar depăși considerabil spațiul rezervat acestui articol. Pentru moment mă voi rezuma la dispunerea unui număr mic de metode sau seturi de reguli de producție software și anume la cele mai cunoscute la momentul actual:

Ca să înțelegem renumele și succesul unui astfel de demers este suficient să facem un tur pe site-ul www.LinkedIn.com via funcționalitatea „Skills & Expertise” și vom observa decăderea interesului față de competențele tradiționale și creșterea în popularitate a aptitudinilor catalogate ca fiind agile.

Scrum” este cel mai popular set de reguli agile, dar în niciun caz singurul. Cu toate că acest cadru organizațional prezintă un număr scăzut de reguli putem face o comparație pertinentă cu alte standarde gen PMI sau ISO.

Competență

Creșterea relativă

Creșterea absolută

Scrum
Creștere 9%
ISO
Scădere 5%
PMI
Scădere 4%

Nu sunt însă sigur dacă PMI include sau nu partea de management agil.

Planificarea sprintului este una dintre practicile esențiale într-un mediu organizațional bazat pe Scrum și forțez o confruntare cu vestitul Gantt, o practică la fel de cunoscută în managementul tradițional.

Competență

Creșterea relativă

Creșterea absolută

Gantt
Constant 0%
Sprint Planning
Creștere 26%

Prin „metodologii agile” înțelegem toate ansamblurile de norme și practici agile: XP, Kanban, Scrum, DSDM…, ce pot fi comparate cu clasicul și risipitorul „waterfall”.

O paralelă între „Project Management” și „Agile Methodologies” ar fi impertinentă deoarece managementul agil nu este nimic altceva decât management de proiect și astfel prima categorie include pe cea de-a doua.

Competență

Creșterea relativă

Creșterea absolută

Waterfall
Scădere 2%
Management
Scădere 1%
Project Management
Scădere 1%
Agile methodologies
Creștere 6%

Deci la o primă vedere putem constata că se manifestă o tendință de creștere în popularitate a tot ce ține de management agil și practici agile: „Sprint Planning”, „Scrum”, „Agile Methodologies”…

Agilitatea și antreprenoriatul?

Multe țări în curs de dezvoltare se bucură de schimbările demografice. Au o compoziție demografică mai tânără, nefiind împovărați de politicile moștenite

Poate că n-ar fi rău de menționat că linkedIn numără aproximativ 200 milioane de utilizatori în peste 200 de țări:

  • SUA 74 milioane de membri
  • India 18 milioane de membri
  • Marea Britanie 11 milioane de membri
  • Brazilia 11 milioane de membri
  • Canada 7 milioane de membri
  • Australia 4 milioane de membri
  • România 672 mii de membri

Corelarea directă dintre regiunile cu cea mai mare creștere pe management agil și orașele cele mai cunoscute pentru dinamismul în domeniul afacerilor și crearea de noi Start-up-uri nu a făcut decât să-mi confirme presentimentele. Vom identifica ușor orașele cele mai răsărite precum: San Francisco, San Jose, Washington, Seattle, Londra, Montreal…, în tabloul următor:

ISO

PMI

Scrum

La rândul lor, mișcări precum lean startup sau devOps nu fac decât să ateste și să consolideze sustenabilitatea managementului agil ca pârghie în cele mai competiționale medii economice. Dar nu și în România!

Agilitatea în România

„Pericolul trecutului a fost transformarea oamenilor în sclavi. Pericolul viitorului est transformarea oamenilor în roboți.” – Erich Fromm

Duminică 12 Mai 2013, am luat la mână fiecare site de recrutare online cu scopul de a mineri anunțurile de Scrum Master-i.

De ce un astfel de studiu?

  • Scrum este cel mai popular cadru de lucru agil,
  • Scrum Master-ul este unul dintre cele 3 roluri cheie în Scrum,
  • Rolul Scrum Master-ului presupune niște obligații antagonice cu cele ale unui șef de proiect clasic, iar șansele sunt minime ca deținătorul anunțului să cunoască într-adevăr ce înseamnă Scrum, atunci când anunțul conține responsabilități inadecvate rolului.

Concluziile s-au conturat puternic în mintea mea după aproape 4 ore de căutări și socoteli. Am preferat totuși să mai treacă ceva timp până la conceperea acestui ultim paragraf. Astfel mi-am reiterat post-it-urile, gândurile și întrebările sub forma unei noi percepții asupra domeniului IT din România și mai ales în ceea ce privește adopția unei reale agilități în cadrul companiilor.

Din 36 de site-uri și mii de anunțuri, am numărat 13 de Scrum Master, dintre care doar 3 realmente conforme rolului.

Care ar fi explicația?

  • Din perspectiva managerilor de companii IT „programarea este o meserie direct productivă”,
  • Asta învățăm încă din școală: programarea este o meserie de executant,
  • Încercăm să facem software ca orice altceva,
  • În branșă vom întâlni mult mai des reflexul de a compensa lipsa de competențe și atitudine profesională cu procese, varii instrumente sau prin controlarea mai îndeaproape a angajaților și cam orice înseamnă acțiuni cu consecință imediată,
  • Managementul agil favorizează corecțiile companiilor către o mai mare utilitate față de clientul final în timp ce contractele furnizorilor de servicii nu pot fi suficient de flexibile din acest punct de vedere,
  • Subestimăm puterea angajaților văzându-i mult prea des ca resurse când în foarte multe cazuri ar putea fi cele mai mari active ale companiei,
  • ….,

Și puteam continua așa mult și bine dar scopul acestui blog a fost să dau dovadă de mai puțin sarcasm și să comunic mai mult despre eventualele soluții.

Care sunt consecințele?

În primul rând ar trebui să vorbim de oportunitățile de afaceri pierdute. Putem vorbi de un raport de cerere și ofertă de 5 la 1 în SUA. Ce bine era să profităm acum și să mai câștigăm și noi din acei 4 clienți americani din 5 care nu-și găsesc oamenii cu competențele pe care și le doresc.

Cred că cel mai mare antecedent, care a devenit cauză, iar cauza la rândul ei efect, este lipsa de educație la nivel global! Deci nu putem incrimina doar România!

Un lucru este sigur: management agil se va cere, dar:

  • cu cât trece mai mult timp, cu atât mai mult vom întâmpina rezistență la schimbare,
  • cu cât cererea este mai mare și oferta mai mică, cu atât mai mulți consultanți falși vom întâlni în domeniu,
  • când se va cere și nu vor exista oameni cu cunoștințele necesare, ne vom întreba iar de ce costă la fel de scump ca în Occident un consultant din România.

La pagina 22, din prezentarea „Kanban – an effective IT change management approach”, animată anul trecut la codecamp-ul de toamnă din Iași, vorbeam de vădita orientare înspre teoria X a mult prea multor companii. Astăzi, companiile din domeniu, se plâng de faptul că piața IT este mult prea efervescentă, că nu pot să-și respecte obligațiile ș.a.m.d.. Este doar un efect normal al unei orientări greșite. Omul evită schimbarea, dar nici să neglijăm natura noastră homo-economicus.

 Despre soluții

Cineva mi-a adresat întrebarea următoare într-un curs de Scrum : „Dar dacă totul sună atât de bine, ce împiedică companiile să facă apel la astfel de principii și practici?”. Răspunsul este foarte simplu: „Marea majoritatea angajaților lucrează într-un anumit mod pentru că ei chiar consideră că așa este cel mai bine. Ei chiar cred în eficiența și performanța muncii lor sau în inexistența altor moduri de a face aceleași lucruri, poate chiar mai performant sau mai calitativ. Dacă ei aveau o gândire agilă acum probabil nici nu mai vorbeam. Deci pentru ca cineva, fără experiență pe management agil, să adere la implementarea unei metodologii pe principii agile trebuie să-și schimbe modul de gândire!”

Pentru a suprima inerția care ne limitează colaboratorii în viziune și automat în spectru decizional, de cele mai multe ori se face apel la un consultant care va facilita depășirea obstacolelor atât la nivel de individ cât și de grup, misiune încarnată în rolul unui Scrum Master. Dar dacă ei nu există iar posibilitatea colaborării cu un îndrumător experimentat este foarte scăzută, tot mai putem face un prim pas prin politici de studiu și dezvoltare personală a angajaților în cadrul companiilor.

Bineînțeles că nu putem rezuma într-un paragraf toate soluțiile, pe care cu siguranță nu le am, la toate problemele, pe care probabil nici n-am cum să le cunosc vreodată, dar din ce am învățat problema nu constă în aplicarea unei soluții ci în crearea unui mecanism suficient de longeviv, de inspecție și adaptație continuă și care să maximizeze puterea grupului de indivizi în favoarea competitivității clienților noștri. Iar noi cu toții vom beneficia indirect prin continuitate alături de ei.

Și în ciuda a doar 3 anunțuri corecte de Scrum Master-i care cu siguranță nu vor face primăvară într-o Românie în plină toamnă, orice lungă călătorie începe cu un prim pas. Ei sunt primii noștri pași spre noi frontiere ale unui univers IT în continuă expansiune.

Spre deosebire de cei 3 crai de la răsărit sper ca pe cei 3 Scrum Master-i cineva chiar să-i și vadă printre noi la muncă sau măcar la următoarele conferințe.

Despre surse:

Toate capturile de ecran de pe site-ul LinkedIn au fost făcute în 14 Mai 2013.

Mai jos lista de site-uri studiate cu scopul de a identifica anunțuri de Scrum Master-i:

Site-urile sursă
http://www.isdc.eu/
http://www.endava.com/en/Careers/Jobs-at-Endava/
http://www.teamnet.ro/cariere.aspx
http://www.bestjobs.ro/
http://www.ejobs.ro/
http://blog.people-centric.ro/
http://jobs.pentalog.ro/
http://www.iquestgroup.com/en/jobs/available-jobs/
http://www.bullhornreach.com/
http://www.reed.co.uk/
http://www.myjob.ro/
http://www.findjob.ro/
http://www.jobsalert.ro/
http://www.zitec.com/en/outsourcing-software-romania
http://about.king.com/jobs
http://www.librabank.ro/Cariere/
https://freescale.taleo.net/careersection/fsl_cs_glob/jobsearch.ftl
http://www.infomunca.ro/
http://www.netjobs.com/
http://www.workfinder.ro/
http://www.ing.jobs/
http://munca.ro/
http://www.brainspotting.ro/
http://www.senior.ro
http://www.siveo.ro/
https://irecruitment.oracle.com
http://ubisoft.ro/
http://www.metrosystems.ro/
http://www.dell.com/
http://www.expertnetwork.eu/home
http://www.beenear.com/
http://www.levi9.com/
http://www.fortech.ro/
http://www.computaris.com/
http://www.gameloft.com/
http://www.wirtek.ro/

Găsiți mai multe detalii despre Cornel Fătulescu în categoria despre mine sau la pagina de contact.

Cornel FătulescuArticol scris de Cornel Fătulescu. Găsiți mai multe informații despre Cornel Fătulescu pe pagina membrilor AgileHub, în articolul despre mine sau la pagina de contact.

Comentarii

Comentarii