Vizibilitate tuturor!

Sunt adeptul suprimării formelor fără fond cu precădere prin educație, viziune comună, focalizarea energiilor, obiectivism și foarte multă răbdare.

Urgența


În continuarea articolului „Perfecționismul”.
Era trecut de ora 21:00 și pregăteam copiii de culcare. Amândoi erau bolnăviori de două zile și terminasem un lung ceremonial până să stingem lumina. Stăteam de vreun sfert de oră cu Darius în brațe și simțeam că nu mai avea să dureze mult până să-l pun în pătuț.

Din sufragerie se aude telefonul. Încerc să mă apropii fără să fac prea multe zgomote. Telefonul îmi arată că mă caută bunicul (taică-miu). Darius moțăia încă. Următoarele cinci minute n-am făcut decât să mă întreb dacă nu cumva trebuia să răspund. Nu mă mai sunase până atunci atât de târziu. Pun mâna pe telefon și sun înapoi:

– Bună, bunicu’! M-ai sunat?

Darius s-a trezit.

– Da. Voiam să-ți spun că cireșele pe care vi le-am trimis nu sunt stropite, sunt 100% naturale…

De neprețuit!

Este uman ca astfel de urgențe false să apară și le vom întâlni și la locul de muncă. Iar modul în care gestionăm urgențele poate fi un indicator excelent despre agilitatea unei organizații. Nu există soluții magice în această privință, însă știm că nu trebuie să fie o gestiune separată de restul muncii și că există instrumente simple care să ne înlesnească luarea deciziilor atunci când urgențele apar:

  • vizualizarea elementelor în curs de realizare și în lista de așteptare,
  • explicitarea regulilor de ordonare a elementelor din lista de așteptare,
  • măsurarea și optimizarea debitului din procesul de producție,

Dar înainte să vorbim în detaliu despre fiecare, trebuie să ne asigurăm că abordarea noastră este una agilă. Urgențele sunt potențiale schimbări. Iar a fi agil înseamnă să acceptăm aceste schimbări, să le înțelegem valoarea și să acționăm în consecință:

Să ne acceptăm așa cum suntem

– Ce bine că te-am găsit. Am vorbit cu un client. Trebuie până la finalul săptămânii să livrăm și un nou raport pentru el.

– De fiecare dată când am încercat să facem așa ceva, n-am terminat alte lucruri care păreau tot la fel de importante. Eu nu pot face mai mult fără să schimbăm ceva. Poate renunți la una din cerințe?

Să ne asigurăm că am înțeles contextul

– Și atunci ce putem face?

– Ce se va întâmpla dacă nu livrăm acest nou raport până la finalul săptămânii?

– Nu-și va termina pregătirile pentru vizita de marțea următoare. Investitorii vor tuna și fulgera dacă situația nu este gata.

Să fim sinceri și demni

– Nu poți livra direct, fără să mai testezi? Poate mai câștigăm niște timp.

– Nu pot ști dacă am terminat fără să testez.

Să colaborăm în vederea unei soluții

– Există vreun raport care poate aștepta până săptămâna viitoare?

– Cred că da…

Să ameliorăm

– Săptămâna următoare pot lucra la un script care va instala și configura automat aplicația pe server. Cam 3 zile îmi va lua acest script, dar mi-ar scuti jumătate de zi în fiecare săptămână. 

Să fim agili

Există momente când pur și simplu trebuie să acționăm chiar și în afara regulilor. Acestea sunt de fapt adevăratele urgențe. Să ne imaginăm că lucrăm la Facebook și de puțin timp sistemul nu mai este accesibil de niciun utilizator din întreaga lume. Nu mai contează de ce și ce l-a prăbușit. Important este să-l repunem pe picioare. Tocmai această atitudine ajută organizația noastră să supraviețuiască. Însă, dacă există cea mai mică șansă ca problema să reapară, organizația nu va deveni mai agilă fără ca noi să ne pregătim pentru a doua oară.

urgența

 Citește în continuare…

Urgența

Cornel FătulescuArticol scris de Cornel Fătulescu. Găsiți mai multe informații despre Cornel Fătulescu pe pagina membrilor AgileHub, în articolul despre mine sau la pagina de contact.

Comentarii

Comentarii