Vizibilitate tuturor!

Sunt adeptul suprimării formelor fără fond cu precădere prin educație, viziune comună, focalizarea energiilor, obiectivism și foarte multă răbdare.

De ce numerele Fibonacci?


În continuarea articolului „Negocierea estimărilor. Când putem vota în cadrul echipei? Ce este planificarea poker?”.

Cine are nevoie de estimări și de ce? Clientul, pentru că își dorește un plan și un buget. Indiferent de metoda de estimare, trebuie să adresăm nevoia de informație exprimată, și nu o putem face decât vorbind despre efort, nu despre complexitate, așa cum explica Mike Cohn într-unul din articolele sale. Motiv pentru care merită să discutăm și despre cuantificarea estimărilor.

În practică, întâlnim adesea secvența de numere 1,2,3,5,8,13,20,40,100. Adică, diferit de articolul precedent, în loc de:

planning_poker_1

vom avea

planning_poker_11

De ce numerele Fibonacci?

Numerele Fibonacci sunt întâlnite inexplicabil de des în natură, lucru care continuă să ne fascineze de foarte multă vreme. Aceste numere cresc în medie cu 0,382, aproximativ aceeași rată la care oamenii pot percepe schimbări semnificative în mărime – Mike Cohn. În același timp, această creștere complică un pic opțiunile în timpul votului. Faptul că dezvoltatorii nu pot răspunde pur și simplu „este de două ori mai mult” creează oportunități de discuție. M-ați întreba apoi, de ce să mai estimăm dacă mărimea efortului variază atât de puțin. Cred că și un elev din ciclul primar de școală și-ar da seama că estimarea totală este cuprinsă între un minim și un maxim după cum urmează:

Număr cerințe 1(Minim) 3.8(Mediu) 8(Maxim)
100 100 380 800
1000 1000 3800 8000

Ceea ce ne-ar duce cu gândul că nici n-ar mai fi nevoie să estimăm. De ce să nu afectăm fiecărei cerințe câte 4 puncte și să scăpăm de întreg efortul. Am încercat să verific ipoteza și nu mi-a ieșit. Însă această experiență îmi aduce aminte să nu uit că estimările fac parte din procesul de învățare al echipei.

Legat de restul secvenței de 13, 20, 40, 100, am încetat să le folosesc de ceva timp. S-a întâmplat de prea multe ori ca o cerință generică, estimată la 40 să fi fost împărțită în cerințe INVEST totalizând cu mult peste 100 de puncte. Diavolul este în detalii, și nu văd de ce ar trebui să estimăm doar de dragul estimărilor. Însă atunci când echipa votează o cerință cu numărul maxim (8), nu uit să întreb dacă n-ar fi bine s-o împartă. Putem întreba responsabilul de produs cum apreciază el aceste cerințe macro, sau câte cerințe INVEST crede că vom avea pentru fiecare cerință macro, urmând să facem un calcul similar cu cel de mai jos.

Cerința macro Număr de cerințe INVEST 1(Minim) 3.8(Mediu) 8(Maxim)
Modulul 1 100 100 380 800
Modulul 2 1000 1000 3800 8000

sau

Cerința macro Mărime în puncte 1(Minim) 3.8(Mediu) 8(Maxim)
Modulul 1 1 100 380 800
Modulul 2 5 1000 3800 8000

Tot legat de estimări, am văzut echipe care preferă să-și facă estimările utilizând următoarele categorii de efort:

planning_poker_12

Mai puțin contează ce metodă folosim atât timp cât echipa înțelege abordarea și mecanismul din spatele întregului proces de planificare.

Citește în continuare …

De ce numerele Fibonacci?

Cornel FătulescuDacă doriți să aflați mai multe despre mine, Cornel Fătulescu, sau proiectele în care sunt implicat, vă invit să mă descoperiți ca voluntar pe pagina membrilor AgileHub, asociație în care sunt cofondator, ca mentor la ScriuCod, ca CTO la Pentalog sau să citiți unul dintre primele articole despre mine și să mă contactați la pagina de contact.

Acest articol a fost citit de 1350 ori