Vizibilitate tuturor!

Sunt adeptul suprimării formelor fără fond cu precădere prin educație, viziune comună, focalizarea energiilor, obiectivism și foarte multă răbdare.

Exemple de obstacole în calea ajustării kanban-ului de familie


În continuarea articolului „Vizibilitate și negociere – Introducere în kanban”.
La prima vedere, pare să fie floare la ureche să creăm un tablou kanban. Așa și este, doar că un astfel de tablou ca să țină cont de context și să reprezinte realitatea necesită o ajustare permanentă. Ideea este simplă. Pe măsură ce noi învățăm, vom optimiza atât debitul procesului nostru, cât și ușurința cu care kanban-ul poate fi înțeles. Prin debit înțeleg cantitatea de elemente realizate în unitatea de timp.

flux cumulativ

Se întâmplă foarte des ca debitul să nu poată fi optimizat fără să ajustăm procesul în sine, ceea ce ne-ar putea obliga câteodată să refacem (refactoring) complet kanban-ul (proiecția procesului nostru). Aceste ajustări sunt rareori evidente și vor descuraja abordarea noastră de a vizualiza procesul. Astfel, kanban-ul în sine devine un un obstacol în calea eficientizării procesului. Voi reveni asupra noțiunii de debit în viitoarele articole.

Involuntar, și pe mine mă interesa optimizarea debitului nostru, dar nu la fel de mult ca ușurința interpretării tabloului. Pornind de la facilitarea adăugării noilor tipuri de activități până la a face mai multe în fiecare zi fără să ne obosim prea tare, întreg demersul a fost o adevărată provocare. Mai jos voi enumera doar câteva din cele mai importante obstacole pe care le-am întâlnit în kanban-ul de familie:

  • kanban-ul reprezenta doar activitățile mele cu Corneluș, nu toate activitățile familiei. Ceea ce crea confuzie când nu eram acasă.
  • dacă plecam câte două săptămâni, primul reflex era să începem o nouă activitate fără să planificăm: dacă ajungeam târziu, planificam abia a doua zi de dimineață.
  • mereu mi s-a părut important ca Corneluș să poată muta singur post-it-urile pe tablă, însă pe măsură ce Darius a început să meargă, atracția lui principală era să vină să le dea jos.
  • la început aveam pe tablă și activitățile din ceremonial (micul dejun, prânzul, dormitul, chiar și spălatul pe dinți după fiecare masă). Aceste elemente m-au ajutat în explicațiile inițiale. După primele săptămâni, am renunțat să le mai afișăm – tabloul devenise prea mare.
  • crearea de noi post-it-uri. Bineînțeles că apăreau noi idei. De exemplu să mergem să ne jucăm la Daria acasă. Inițial lipeam pe fiecare post-it o poză reprezentativă: pentru ieșit afară la zăpadă aveam o poză cu un om de zăpadă, pentru mersul la un loc de joacă aveam  o poză cu un astfel de spațiu pentru copii, etc. Acest proces mă descuraja să adaug noi elemente pe tablă, fiind prea consumator de energie.
  • găsirea peretelui suficient de mare și accesibil ușor copiilor dar mai ferit de vizitatori.
  • transformarea post-it-urilor precise în post-it-uri generice. În loc de „ne uităm la un desen cu Mickey Mouse” să avem „ne uităm la un desen timp de 20 de minute”.

Acestea au fost doar câteva din obstacolele majore pe care le-am întâlnit în a continua cu kanban-ul familial. Ele au meritat să fie depășite.

Vizibilitate_și_negociere_-_Introducere_în_kanban

Citește în continuare…

Exemple de obstacole în calea ajustării kanban-ului de familie

 

Cornel FătulescuDacă doriți să aflați mai multe despre mine, Cornel Fătulescu, sau proiectele în care sunt implicat, vă invit să mă descoperiți ca voluntar pe pagina membrilor AgileHub, asociație în care sunt cofondator, ca mentor la ScriuCod, ca CTO la Pentalog sau să citiți unul dintre primele articole despre mine și să mă contactați la pagina de contact.

Acest articol a fost citit de 1106 ori